e deja trecut de doispe. e deja trecuta o zi. o alta zi. aproape aprilie. aproape noapte. aproape zi. aproape eu, in tot si toate, aproape niciunde nu ma mai gasesc. poate ca nici nu ma mai caut. lucrurile trec si ma trec, de parca as zbura incontinuu in neant si nimic din jur n-ar avea greutate. nimic care sa ma coboare acolo, acolo unde te astept si ma astept... acolo unde deja nu mai astept nimic, de fapt.
de la fereastra pot sa vad bobocii care tocmai i-au dat capacului care aproape ajunge-n balcon. ai zice ca-i primavara. aproape primavara...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu