ohh, god! here goes that fucking strange feeling again... they call it pain... take it as, simply, hurting...
luni seară... sau e duminică?!... nici nu mai contează.
nu e la nick... şi nu eşti nici tu. sunt doar eu. pierdută printre rafturi. încercând
să evit momentul în care o să ajung acasă. doar eu.
întotdeauna e la fel... nu te anunţă nimeni niciodată de la început că totul se va sfârşi. în acelaşi mod... cu un sfârşit... mereu speri că totuşi, poate de data asta... dar mereu e la fel...
sunt iar aici. mă simt din nou, ca şi în alte dăţi,
pierdută. tristă. dezamăgită. fără speranţă. fără poftă de nimic. can I please skip this part of my
life?!... I really hate it! and I don't want it anymore... by the way... I
could hope of someone right now... take me out of this... not someone... but
That someone....
