zilele trec. aşa de repede încât îmi par fiecare mici
eternităţi pierdute în infinitul timpului trecător. totul e relativ şi în fiecare
zi e altfel. fiecare zi e un alt univers, fiecare zi mă duce într-o altă lume,
fiecare zi mă pierde sau mă apropie de mine. în fiecare zi sunt eu şi totuşi,
nu sunt aceeaşi. fiecare zi are povestea ei. povestea născută azi nu va fi la
fel cu povestea scrisă mâine. aerul pe care îl respir azi, mâine se va fi
pierdut în eter. mâinile pe care le ating azi... vor fi oare mâinile pe care le
voi atinge mâine?...
secundele trec şi timpul se transformă uşor într-o
viaţă de om. uneori trăită, alteori simţită, rareori văzută la însemnătatea
lucrurilor mărunte. lucrurile mărunte care sunt, de fapt, lucrurile care
contează. şi noi, între timp, trăim. ne facem că trăim. sau ne pierdem pur şi
simplu.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu